tuxpi.com.1620842183.jpg

În urma sesizării CEMU cu privire la interviul acordat de Tudorel Toader din biroul de rector, Comisia de Etică a UAIC a decis deschiderea cazului, respectiv anchetarea disciplinară a rectorului Tudorel Toader

În februarie 2020, Reset adresa Comisiei de Etică a UAIC o sesizare privind săvârșirea unei abateri disciplinare de către Tudorel Toader care, pe vremea când era ministru al Justiției, a acordat două interviuri din biroul de rector al Universității, deși se auto-suspendase din funcția de rector. Am considerat că acest lucru s-a realizat cu încălcarea normelor de etică academică.

Folosirea numelui UAIC, a resurselor umane, financiare sau materiale

în scopuri politice partizane

 Conform Codului de etică al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, abaterea de la etica universitară poate fi încadrată la articolele următoare: 

  • Art. 14 alin. (1), litera (h): obținerea, pretinderea sau nerefuzarea unor avantaje necuvenite;

 

Dl Tudorel Toader s-a bucurat de avantajul nepatrimonial al utilizării spațiilor UAIC pentru a primi invitați în calitatea de ministru, deși era rector autosuspendat, neavând dreptul de a utiliza spațiile UAIC ca și cum ar fi fost rector în exercițiul funcției.

 

  • Art. 14 alin. (1), litera (o): folosirea abuzivă a calității de membru al comunității academice;

În mai multe interviuri și/sau apariții publice, dl ministru Tudorel Toader a amintit în repetate rânduri de statutul său de cadru didactic, fost decan și rector autosuspendat pentru a-și justifica o poziție de autoritate academică în fața publicului și a susținătorilor politici și prin intermediul căreia să acrediteze validitatea și justețea politicilor publice pe care le-a propus în calitate de Ministru al Justiției.

  • Art. 14 alin. (1), litera (q): folosirea numelui UAIC, a resurselor umane, financiare sau materiale în scopuri politice partizane.

„Fac parte dintr-un guvern politic, am fost invitat la două CEX-uri (PSD) și am dat curs invitației”

Deși dl Tudorel Toader nu a fost membru de partid pe perioada exercitării funcției de ministru al Justiției, se poate considera că acesta a desfășurat activități politice partizane, ca membru al unui guvern politic, în sensul susținerii planului de guvernare al coaliției PSD-ALDE. Prin luările de poziție sau alteori lipsa poziționării și a exprimării clare a unui punct de vedere, a girat activitatea unei coaliții politice și a unei comisii de lucru în Parlamentul României, Comisa Iordache, care a modificat legile justiției fără consultări, analize, dezbateri cu societatea civilă, cu experți, specialiști etc, cu efecte deosebit de nocive pentru siguranța cetățeanului, cum a fost cazul Legii recursului compensatoriu.

 

De asemenea, deși s-a declarat ministru tehnocrat într-un guvern politic, iar în unele declarații a afirmat că nu a participat la ședințe de partid, a recunoscut într-un interviu acordat din biroul de rector că a fost invitat și a participat la unele ședințe PSD (CEX-uri). Prin recunoașterea faptului că a participat la ședințele PSD, se confirmă practic „scopurile politice partizane”, urmărite prin folosirea „numelui UAIC, a resurselor umane, financiare sau materiale”. Prin folosirea spațiilor UAIC pentru acordarea unui interviu în care se discută aspecte legate de o activitate politică intens contestată de magistrați, de mediul academic, de Comisia de la Veneția și GRECO, de societatea civilă, de studenți și foști absolvenți (semnatari ai unei petiții), imaginea negativă astfel construită de Tudorel Toader prin activitatea sa în cadrul ministerului a fost asociată cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”.

 

De altfel, în foarte multe interviuri și intervenții, Tudorel Toader a ținut cu tot dinadinsul să amintească și să întărească legătura sa cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, în încercarea de a se acoperi de o aură academică pentru a legitima acțiunile distructive pe care le-a operat în domeniul justiției. De exemplu, într-un interviu acordat DC News, Tudorel Toader spunea: „Era 16 martie 2018. Dădeam un interviu din biroul de rector de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași.

Comisia de Etică a UAIC a invocat conflictul de interese și un document fără valoare juridică

În răspunsul său, Comisia de Etică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” a invocat articolul 130 alin. (1) lit. a), care prevede stabilirea situațiilor de conflicte de interese și incompatibilități în codul de etică și deontologie profesională universitară, respectiv un paragraf identificat în proiectul de Metodologie de etică și integritate în procesul de evaluare instituțională a universităților din România, document care nu a fost adoptat și care nu are nicio valoare din punct de vedere juridic.

Astfel, Comisia de Etică a decis să nu dea curs sesizării, sugerând însă că sesizarea ar putea fi soluționată prin „transferarea sesizării la structuri instituționale similare din alte ministere, din universități”.

În noiembrie 2020, Reset a adresat Universității „Alexandru Ioan Cuza” și o cerere 544/2001 de acces la informații de interes public, în care a solicitat informații despre demersurile  de a constitui o comisie externă care să se pronunțe asupra faptelor sesizate. Răspunsul Comisiei a fost că nu a luat în calcul constituirea unei comisii externe și nici nu a identificat alte soluții pentru a  rezolva această speță.

Pe scurt, Comisia de Etică a UAIC a recunoscut încălcarea art. 1 alin. (1) lit. h), o) și q) din Codul de Etică al UAIC,

dar nu a investigat mai departe speța,  invocând un posibil conflict de interese în analiza speței. La adăpostul acestui conflict de interese, UAIC nici nu a căutat soluții în sensul transferării sesizării către alte structuri instituționale.

Argumentarea Comisiei de Etică, precum și decizia luată sunt lipsite de temei juridic

Reset a mers mai departe și s-a adresat forului superior, respectiv Consiliului de Etică și Management Universitar (CEMU), care ne-a dat dreptate în totalitate. În răspunsul adresat Reset, CEMU precizează că o comisie de etică universitară este independentă, că „membrii comisiei sunt persoane cu prestigiu profesional și autoritate morală” și că „nu pot fi membri ai comisiei de etică universitară persoanele care ocupa vreuna dintre funcțiile: rector, prorector, decan, prodecan, director administrativ, director de departament sau de unitate de cercetare-dezvoltare, proiectare, microproducție”.

Faptul că în acest caz este vorba de rectorul instituției de învățământ superior nu ar trebui să împiedice membrii comisiei de etică să se abțină de la a se pronunța, decât dacă sunt cu adevărat într-o situație de incompatibilitate prevăzută de Legea educației naționale nr. 1/2011, respectiv Codul de etică al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

În consecință, CEMU a obligat Comisia de Etică să se pronunțe cu privire la sesizarea depusă și, eventual, să recurgă la experți externi, în condițiile în care a existat un precedent similar în care Comisia de Etică a invitat experți externi în Comisia de Analiză, prin urmare, există cadrul legal necesar.

De altfel, am și fost informați în urmă cu câteva zile că, în ședința extraordinară din 28.04.2021, Comisia de Etică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a decis redeschiderea cazului și validarea sesizării, respectiv demararea procedurilor de cercetare.

CEMU.jpg

De altfel, am și fost informați în urmă cu câteva zile că, în ședința extraordinară din 28.04.2021, Comisia de Etică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a decis redeschiderea cazului și validarea sesizării, respectiv demararea procedurilor de cercetare.

179418495_2701947230097475_5327771198232

APEL al societății civile din Iași pentru retragerea sprijinului politic domnilor Costel Alexe și Mihai Chirica

Grupurile civice Reset, Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei și Împreună pentru A8 îi solicită președintelui Partidului Național Liberal, Ludovic Orban, să retragă sprijinul acordat de PNL lui Costel Alexe și Mihai Chirica.

Autosuspendarea din partid este o insultă și demonstrează încă o dată că cei doi politicieni pun mai presus de toate interesul personal și imaginea de partid. În plus, decizia autosuspendării nu există în statutul PNL și nu produce efecte. Așadar, dle Orban, așteptăm să "se miște rotițe"... mai mari!

APEL PUBLIC

Pentru retragerea sprijinului acordat de PNL domnilor Costel Alexe și Mihai Chirica Stimate domnule Ludovic Orban, Vă supunem atenției situația deosebit de gravă de la Iași, generată de acțiunile a doi membri PNL care dețin poziții publice cu vizibilitate națională.

Domnii Costel Alexe și Mihai Chirica, președintele Consiliului Județean Iași, respectiv primarul municipiului Iași, membri ai PNL, sunt în prezent inculpați în trei dosare penale: nr. 7254/P/2019/ – DNA, Serviciul Teritorial Iaşi (Mihai Chirica – inculpat la 27 ianuarie 2021), nr. 21D/P/2021 - DIICOT Iaşi (Mihai Chirica – inculpat la 27 aprilie 2021), dosar DNA (Costel Alexe – inculpat la 27 aprilie 2021).

Cei doi au primit girul și suportul dvs. public pentru a candida la pozițiile pe care le-au ocupat în urma alegerilor locale din 27 septembrie 2020, în pofida unei opoziții locale ce contesta în principal profilul moral al candidatului Mihai Chirica.

Județul și municipiul Iași se află într-un blocaj moral, politic și administrativ, precum și într-o criză de imagine, la care și pozițiile dvs. anterioare au contribuit substanțial.

În urma inculpării, nici președintele CJ Iași și nici primarul municipiului Iași nu mai pot fi considerați parteneri credibili în niciun tip de negociere politică locală, regională, națională sau internațională, pe termen scurt, mediu, sau lung, situație ce generează prejudicii consistente comunității ieșene, în ansamblul acesteia.

Imaginea publică a celor doi este iremediabil afectată, consecință a acestor dosare penale recente, dar și urmare a unei serii de acțiuni politice și administrative personale, cu un amplu ecou negativ în opinia publică. Ca politician cu experiență, cunoașteți prea bine că deschiderea unui dosar penal cu dovezi evidente nu mai poate permite unui personaj care ocupă o demnitate publică să-și mai continue activitatea spre binele comunității. Umbra îndoielii și a contestării va întuneca orice acțiune, totul în defavoarea intereselor comunității.

 

Dumneavoastră personal ați fost într-o situație similară în urmă cu mai mulți ani, ați făcut un pas în spate și v-ați pus la dispoziția organelor de cercetare atunci când justiția a pornit o acțiune penală. Prin urmare, prin intermediul acestui Apel vă solicităm public retragerea sprijinului politic acordat de PNL domnilor Costel Alexe și Mihai Chirica pentru pozițiile administrative pe care le ocupă momentan.

 

Cunoaștem prea bine faptul că retragerea sprijinului politic nu va avea drept consecință pierderea pozițiilor administrative ocupate în prezent de cei doi, dar poate fi un prim pas în deblocarea situației înjositoare din Capitala Moldovei. Normalizarea situației de la Iași nu poate avea loc decât prin retragerea din cele două poziții administrative, urmate de noi alegeri locale.

 

Este singurul mod prin care comunitatea ieșeană poate ieși de sub spectrul umilinței de a fi condusă de doi inculpați penal, lipsiți de orice credibilitate, de orice statură morală pentru a promova sau apăra interesele acesteia.

În cazul în care, totuși, veți alege să continuați cu acești lideri locali, județul Iași și municipiul Iași vor fi condamnate să poarte stigmatul unor persoane interesate doar de binele personal și politic, nu de cel comunitar.

Iași, 28 aprilie 2021

Semnează:

Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei

Împreună pentru A8

Asociația Platforma Reset

Sursa foto: G4Media

IMG_20181201_100213_edited.jpg

Reacție comportament public inacceptabil

Asociațiile și grupurile civice semnatare reacționează ferm după dezvăluirile făcute de mass-media cu privire la Alexandru Cumpănașu și consideră inacceptabil atât comportamentul public al acestuia față de minori, cât și atitudinea sa în raport cu profesorii. Totodată, solicită o reacție din partea membrilor organizațiilor pe care le conduce această persoană.

Ca urmare, noi, semnatarii, solicităm:

o reacție imediată, fermă și publică de delimitare față de acesta din partea membrilor ce fac parte din Asociația pentru Implementarea Democrației, condusă de Alexandru Cumpănașu. Precizăm că, în ciuda a ceea ce vrea să afișeze această asociație, numărul și identitatea membrilor săi este necunoscută: pe site-ul asociației nu este nicio informație în acest sens, iar în evidențele Ministerului Justiției sunt înscriși doar trei membri, cei fondatori. Or, ne este greu să credem că, un ONG care a primit milioane de euro de la stat pentru proiecte ale căror rezultate sunt necunoscute sau cel puțin controversate, are doar trei membri;


o reacție imediată, fermă și publică de delimitare față de acesta din partea organizațiilor ce fac parte din Coaliția Națională pentru Modernizarea României, al cărui președinte este Alexandru Cumpănașu. Precizăm că, potrivit site-ului acestei structuri, Coaliția ar număra asociații, fundații și sindicate: 41 la nivel național și 21 la nivel teritorial. Spre stupefacția noastră, din această structură fac parte asociații care pretind că promovează drepturile copilului și militează împotriva violenței în școli, respectiv asociații ale profesorilor și ale studenților, care până acum nu au avut vreo reacție. De asemenea, printre membrii Coaliției ar fi și două federații ale polițiștilor și Corpul Național al Polițiștilor, structuri care e posibil să facă parte polițiști ce desfășoară ancheta penală în acest caz.

Dincolo de aspectele juridice care urmează a fi lămurite de organele penale cu privire la dialogul avut de personajul amintit cu minorii pe rețelele de socializare și fotografiile postate de acesta, reamintim publicului: că este considerat ca fiind spațiu public orice mediu la care au acces mai mult de două persoane și că legea interzice următoarele comportamente:

dacă un major doar propune unui minor care nu a împlinit vârsta de 16 ani să se întâlnească pentru a întreținere relații intime, fapta constituie infracțiunea numită racolarea minorilor în scopuri sexuale (art. 222 Cod penal);
dacă un major întreține relații intime cu o persoană având vârsta sub 16 ani, cu acordul acesteia, fapta constituie infracțiunea numită actul sexual cu un minor (art. 220 Cod penal);
dacă un major convinge un minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani să asiste la comiterea unor acte cu caracter exhibiționist sau îi pune la dispoziție materiale cu caracter pornografic, fapta constituie infracțiunea de coruperea sexuală a minorilor (art. 221 alin. 4 Cod penal);
dacă o persoană comite acte de exhibiționism în public, fapta constituie infracțiunea numită ultrajul contra bunelor moravuri (art. 375 Cod penal).

Încurajăm pe oricine, indiferent de vârstă, să recunoască dacă a fost expus unui comportament infracțional de tipul celui descris în această scrisoare, să nu se teamă și anunțe imediat Poliția sau Parchetul pentru a se iniția procedurile judiciare.

Semnează:

Asociația ACREMIS

Rezist Iași

Oradea Civică 2017

Voci pentru Democraţie şi Justiţie – VeDem Just

Brașovul Civic

Corupția Ucide

Freedom House România

Vă Vedem din Iași

Vă Vedem din Sibiu

Asociația civică VOLUNTARI ÎN EUROPA

Reset

#activAG Pitești

#Rezist MILANO

Asociația Aradul Civic

Grupul Civic Madrid Ro

Ștafeta Steagului Uniunii Europene

Cuza Vrea Dreptate Iași

Diaspora Franța solidară cu România

Rezistența Civică Galați

Canada Save Rosia

Diaspora Milano

Diaspora.ro

#Rezist Galați

Acțiunea Civică Galați